Roșia Montană și poveștile acestui loc: un eseu de promovare a cărții „Social Conflict and the Making of a Globalized Place at Roșia Montană” (București, 2020)

Conflictul din jurul propunerii de deschidere a unei mine de aur de mare amploare în Munții Apuseni din România se desfășoară de mai bine de două decenii. Roșia Montană a devenit cunoscută în România și peste hotare printr-o bogată colecție de narațiuni (Maines și Bridger 1992). De-a lungul timpului au existat narațiuni arheologice despre galerii romane posibil distruse de noua mină, sau dimpotrivă, salvate providențial de compania minieră. Au existat, de asemenea, narațiuni tehnologice și ecologice despre dezastrele provocate de scurgeri necontrolate de cianură de sodiu, care ar putea avea loc, sau despre tehnologiile miniere ridicol de sigure ale companiei canadiene. O multitudine de povești s-au țesut în jurul strămutării unor locuitori din Roșia Montană și refuzul ferm al altora de a-și părăsi locul (Alexandrescu 2020). O primă enigmă pe care cartea mea încearcă să o elucideze este: care este procesul prin care au apărut atâtea povești contradictorii  referitoare la un singur loc? Aceste povești nu sunt simple instantanee ale unui loc dat, ci ansambluri complexe de experiențe, proiecte de viață și mișcări (atât fizice, cât și sociale) în relație cu acel loc. A doua întrebare pe care cartea încearcă să o clarifice este cum poate un cercetător din științele sociale să clasifice aceste povești într-un mod care să aibă sens? Clasificarea narațiunilor înseamnă a le recunoaște diversitatea, pe de o parte, și a reflecta consecvent la mecanismele apariției lor, pe de altă parte. Mai important, poveștile sunt adesea punți pentru acțiune atât pentru factorii de decizie, cât și pentru localnici, astfel încât devine esențial să înțelegem cum apar poveștile. Nu există însă răspunsuri simple la niciuna dintre aceste întrebări.

Ca răspuns la prima întrebare, cartea duce cititorul într-o călătorie istorică din vremurile în care Roșia Montană era un oraș minier înglobat într-un regim economic dominant (de exemplu, economia mercantilă a imperiului habsburgic sau economia socialistă centralizată a României post-belice). În acele vremuri, locul era cunoscut pentru producerea de minereuri de aur și argint și totul în el era orientat către acest scop (Thompson 1932). De la începutul mileniului al treilea, localitatea minieră a fost slăbită treptat din aceste dependențe istorice. Compania de stat și-a încetat activitatea în 2006 și niciun investitor privat nu a intervenit suficient de repede pentru a continua extracția aurului. Locul a fost, s-ar putea spune, scos la licitație pentru a atrage investitorii îndrăzneți, însă minele propuse de aceștia erau radical diferite de toate operațiunile miniere anterioare. Planul minei Roșia Montană a generat opoziție și nu s-a materializat niciodată. Localitatea a rămas structural „suspendată în aer”, detașată de economia locală și națională dar neintegrată într-un regim global de extracție. În această perioadă au început să prolifereze diferitele narațiuni despre Roșia Montană.     

Explozia de narațiuni este remarcabilă. Totuși, însăși bogăția lor a lansat o enigmă: cum pot fi clasificate atâtea povești fără a cădea fie în clasificări banale, fie în părtiniri ideologice? De aceea propunem înțelegerea acestor narațiuni prin intermediul a două procese antropologice – distanțarea experienței și apropierea experienței – inspirate de Clifford Geertz (1979). Geertz (1979: 227) distinge între conceptele de „aproapiat de experientä“ și „depărtat de expriență“ și le definește  după cum urmează: „un concept  apropiat de experiență este, aproximativ, unul pe care un individ – un pacient, un subiect, în cazul nostru un informator al cercetării – ar putea el însuși, în mod natural, să îl folosească fără efort pentru a defini ceea ce el sau semenii săi văd, simt, gândesc, își imaginează și așa mai departe și pe care l-ar înțelege cu ușurință atunci când ar fi utilizat similar de către alții. Un concept depărtat de experiență este unul pe care diferite tipuri de specialiști – un analist, un experimentator, un etnograf, chiar un preot sau un ideolog – îl folosesc pentru a-și exprima scopurile științifice, filozofice sau practice”. Această pereche de concepte oferă o privire nouă  asupra modului în care experiențele locale, cum ar fi cele ale unei comunități miniere, interacționează și sunt transformate în întâlnirea cu investitorii externi (ne-locali). Pentru a crește și mai mult aplicabilitatea  celor două concepte ale lui Geertz în cazul de față, am modificat definiția conceptelor astfel încât să surprindă  apropierea și distanțarea experienței ca procese în desfășurare. Apropierea implică apropierea din ce în ce mai mare de viețile și intențiile trăite ale comunităților și ale membrilor acestora, inclusiv de ambiguitățile și incertitudinile acestora. Îndepărtarea experienței este procesul opus, în care idiosincraziile locale sunt îndepărtate pentru a obține relatări purificate și generale despre ceea ce reprezintă  o anumită localitate.

În cazul Roșiei Montane, poveștile au apărut atunci când investitorii au dislocat zăcământul mineral din contingențele sale istorice și l-au transformat într-un activ minier global. Alte povești au apărut, pe de altă parte, atunci când exploatarea acestui bun a devenit recunoscută de activiștii transnaționali ca un exemplu de nedreptate asupra mediului. Prin distanțarea de experiența locală , același loc a fost încadrat (redefinit) fie ca activ râvnit de investitorii transnaționali, fie ca un simbol al opoziției populare față de distrugerea mediului. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste imagini (mină de talie mondială vs. economia țărănească durabilă) nu se potrivește cu adevărat cu observațiile observatorilor atenți (ex. Velicu & Kaika 2017, Alexandrescu 2017). Îndepărtarea a fost contracarată prin apropierea de experiență, într-un proces prin care locuitorii locali căutau să (re)dobândească controlul asupra vieții lor. Ei și-au mobilizat amintirile sau proprietățile pentru a zădărnici interesele celor care s-au îndepărtat de experiența locală, adesea în moduri neașteptate. Așa se explică de ce, în anumite situații, locuitorii din Roșia Montană și-au vândut proprietățile companiei miniere, dar uneori au păstrat un „as în mânecă“ (de exemplu, o bucată de teren nevândută) în zona proiectului. 

Îndepărtarea și apropierea experienței explică cât de multe posibilități s-au deschis pentru oamenii din Roșia Montană și din jur, fără să existe o unică poveste (corporativă sau de altă natură) care să dea sens existenței acestui loc. Această explicație a fost formulată ca o alternativă la cercetările întreprinse în legătură cu Roșia Montană. Acestea din urmă sunt trecute în revistă după stadiul conflictului și după punctele focale de analiză (vezi Fig. 1 și Alexandrescu 2020, p. 19-20, Tabelul 1.1).

Fig. 1 Reproducere parțială a tabelului 1.1 din Social Conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană.

Sursa: revizuirea literaturii de specialitate a autorului 

Tabelul citat mai sus arată că majoritatea analizelor folosesc încadrarea în teoria mișcărilor sociale și formulează din această perspectivă criticile aduse proiectului de minerit. Această abordare relativ unilaterală arată importanța înțelegerii apariției, tipului și utilizării narațiunilor pentru explicarea acțiunilor sociale legate de conflictul de la Roșia Montană. Spre deosebire de alte surse din literatură științifică, cartea de față plasează încadrările corporative și de mișcare socială care privesc Roșia Montană pe același plan epistemologic (ca procese de îndepărtare a experienței) și le contrastează cu ambivalența şi incertitudinea  construcțiilor locale, care sunt apropiate de experiența locală.  Mai mult, abordarea lui Geertz a fost cea mai potrivită interpretare pentru experiența de cercetare a acestui autor la Roșia Montană între 2005 și 2008. Îndepărtarea și apropierea experienței sunt procese generale care explică efectele globalizării asupra comunităților locale. Ele nu conferă un privilegiu epistemologic (presupunerea că perspectiva cuiva este mai precisă decât viziunile alternative) nici producătorilor globali de cunoștințe, cum sunt actorii corporativi sau cei din domeniul apărării mediului, nici rezidenților localității în general. Prin atenția acordată mișcării neîntrerupte a punctelor de vedere care constituie experiența locului, cartea aduce o contribuție la o înțelegere nuanțată a modului în care localitățile sunt transformate în urma conflictelor generate de o economie extractivă globalizată, care este însă contestată la nivel local. 

Referinte:

Alexandrescu, Filip (2020), Social Conflict and the Making of a Globalized Place at Roșia Montană  [Conflictul Social sau Crearea unui Loc Globalizat]. Bucureşti: ProUniversitaria.

Alexandrescu, Filip și Bernd Baldus, (2017), “Chapter 13: Escaping the Iron Cage of Environmental Rationalizations: Microsocial Decision-Making in Environmental Conflicts” [ Capitolul 13: Scăparea din cușca de fier a raționalizărilor mediului: luarea deciziilor microsociale în conflictele de mediu]. pp. 206-223 în Microsociological Perspectives for Environmental Sociology, editat de Bradley H. Brewster și Antony J. Puddephatt. Londra, New York: Routledge.

Geertz, Clifford, (1979), “From the Native’s Point of View: On the Nature of Anthropological Understanding.” [Din punctul de vedere al nativului: despre natura înțelegerii antropologice]. pp. 225 – 241 în Interpretive Social Science: A Reader , editat de Paul Rabinow și William M. Sullivan. Los Angeles: University of California Press.

Maines, David R. și Jeffrey C. Bridger, (1992), „Narratives, Community and Land Use Decisions” [Povești, Comunitate și Decizii legate de folosirea pământului]. The Social Science Journal 29(4): 363-380.

Thompson, Edgar T., (1932), “Mines and Plantations and the Movements of Peoples.” [Minele și plantațiile și mișcările popoarelor]. Jurnalul American de Sociologie 37(4): 603-611

Velicu, Irina și Maria Kaika, (2017), “Undoing environmental justice: Reimagining equality in the Rosia Montana anti-mining movement.” [ Anularea justiției ecologice: Reimaginarea egalității în mișcarea anti-miniere de la Roșia Montană]. Geoforum 84 (2017): 305–315.