Raportul social al ICCV: După 20 de ani- Opțiuni pentru România
Acesta este un raport de politici sociale și cuprinde o analiză a principalilor indicatori socio-economici.
Acesta este un raport de politici sociale și cuprinde o analiză a principalilor indicatori socio-economici.
Pe lângă acțiunea unor cauze obiective, de ordin economic sau demografic, deficitele structurale ale bugetului de stat, ale sistemului de sănătate și ale celui de pensii, sunt si producsul actiunii unor mecanisme de justiție socială. Oamenii sunt mai puțin dispusși să plătească taxe și impozite, atâta timp cât nu percep ca satisfăcător modul în care beneficiază de pe urma acestor taxe. Din perspecitva justiției sociale, problema este că unii pot să reacționeze în acest fel, alții, o minoritate, în opinia mea, nu pot și aceștia din urmă devin perdanții absoluți ai acestui sistem generator de inechitate socială. Ipoteza mea este că acest sistem este validat și potejat prin construcția metaideologică a unei definiții sociale a solidarității sociale ce postulează, la nivel declarativ, că anumite categorii, nu neapărat cele mai dezavantajate, dar cele cu forță electorală, au mai puține obligații și mai multe drepturi în comparație cu altele care, la nevoi sociale echivalente cuantificabile, au mai multe obligații și mai puține drepturi – mai corect, în discursul public, sunt discriminați pozitiv pensionarii, în general, nu doar cei cu pensii mici, față de salariați, în general, nu doar față de cei cu salarii mari (vezi recenta decizie a Curții Constituționale), locuitorii mediului rural, în ansamblu, nu doar cei cu probleme sociale grave, cei care stau la bloc, față de cei care stau la casa, etc. Așadar, criza morală pe care o consider cauza principală a tuturor celorlalte cirze — socială, economică, politică — va fi operaționalizată și analizată pe două dimensiuni: justiția socială și modul în care un anumit model de justiție sociala este, pe de o parte asumat pe de altă parte acceptatș solidaritatea socială care, prin forma pe care o capătă, poate deveni declanșatoarea unui mecanism de promovare a unui model de justiție socială alternativ care are, la rândul său efecte în sensul creșterii inechității și injustiției sociale.
Cercetarea economică recentă îşi îndreaptă atenția asupra rolului capitalului social în procesul de dezvoltare şi mai ales asupra rolului acestuia şi a rețelelor sociale în cadrul fluxurilor de migrație din perspectiva dezvoltării sociale. Întrebarea principală a cercetării este: care sunt principalele constrângeri pentru procesele de migrație care afectează procesul integrării migranților? Oare capitalul social şi rețelele sociale joacă un rol? Care sunt modelele de integrare dezvoltate la nivel European? Pentru a răspunde acestor întrebări, ne concentrăm pe un studiu de caz: procesul de migrație a românilor în Italia şi în particular în zona Romei.
Acest articol prezint principalele direcii de dezvoltare europene pentru înăţ urmtorul deceniu, exprimate de Comisia Europeani în Strategia Europeanăă 2020, şi Obiectivele României din cadrul acesteia. Atât Strategia Europeană 2020 cât şi Obiectivele României s-au constituit pornind de la datele contextului economic mondial, respectiv naional, creat de recenta crizţă financiar. Prezentarea autoarei are la baz textul documentelor menionate,ăăţ dar şi date din alte surse referitoare la contextul social şi efectele economice ale crizei.
Strategia actuală a Uniunii Europene se îndreaptă spre o nouă soluție, fundamentată pe forța unei platforme numite „economie socială de tip european”. Economia socială pleacă de la un principiu filosofic umanist care urmărește oportunități egale pe piața muncii a tuturor categoriilor sociale. Instituțiile europene, inițiativele și direcția de finanțare a proiectelor europene depind, în prezent, de acest model de gândire reformator, care a fost adoptat în tratatul de la Lisabona din decembrie 2009. Studiul își propune să analizeze această orientare economică, prin raportare la procesul incluziunii sociale, ca soluție etică și socială de integrare pe piața muncii a celor marginalizați, în contextul actual la crizei. De asemenea, sunt punctate obiectivele principale, caracteristicile instituționale precum și sursels teoretice-filozofice ale economiei sociale.
Lucrarea este o încercare de identificare a reperelor şi punctelor menite să înlesnească şi să intensifice dialogul intercultural, apreciat de autor ca fiind calea cea mai fertilă pentru durarea unei lumi şi a unei convieţuiri interculturale. Rezultatul final al unui asemenea amplu, sinuos şi foarte dificil proces apare, în intimitatea autorului, ca fiind un spaţiu sociocultural pe care-l denumeşte loc comun al coabitării active. Ipoteza autorului vizează faptul că, ceea ce numim identitatea socioculturală a naţiunii (române) – parte a diversităţii europene şi universale -, nu poate fi decât rezultanta vieţii şi activităţii tuturor participanţilor la actul convieţuirii, act în care autorul se străduieşte (doreşte) să convingă că şi rromii şi-au adus o valoroasă contribuţie. Lipsa documentelor şi a altor surse foarte sigure îl face pe autor să recurgă la memoria colectivă ori la surse din care deduce idei şi induce afirmaţii ce fac din lucrare un document discutabil, ba chiar disputabil, ceea ce nu însemnă altceva decât o invitaţie serioasă la cercetări aprofundate, studiu, căutări şi reflecţii comune, lipsite de prejudecăţi, al căror rezultat nu poate fi decât calea obiectivă către adevăr şi cunoaştere profundă, fără complezenţe.
Ajută-l pe sărac să facă efortul de a ieși din sărăcia sa. Aceasta este o soluție reală a crizei actuale?
Demersul de faţă lansează în circuitul ştiinţific un punct de vedere asupra riscului de derapaj spre mimetism metodologic în abordarea problemelor sociale sub trendul globalizării (şi) din perspectiva unilaterală, chiar exclusivistă, a economicului, care nu duce de facto nici la măsurarea lor reală şi nici la abordarea lor corectă. În replică, propunem o abordare nuanţată, cu focalizare pe aspecte de specific, valori şi experienţe naţionale/locale de succes, oferind exemplul experimentului reuşit de interculturalitate din partea românească a fostului Banat istoric. Pledăm pentru utilizarea indicatorilor sintetici ai creşterii economice, respectiv folosirea dinamicii ocupării populaţiei pe cele trei sectoare, o metodologie mai adecvată pentru perspectiva socială de abordare, în registru comparat, a nivelului de dezvoltare a ţărilor în cel mai imediat prezent şi în perspectivă istorică.
În acest studiu s-a urmărit dinamica principalelor categorii de venituri ale populației, în perioada 1989-2010, scoderea acestor venituri în urma reducerii salariului mediu net cu 25% și a pensiei cu 15%, începând cu luna iunie 2010, dar și modul cum acopera aceste venituri, cosul de bunuri si servicii minim necesare traiului decent de viata si traiului de subzistență.
Traim intr‐o lume modernă, care se schimbă repede si fiecare sector al vieții s‐a modificat pentru a se adapta mai bine la această situație. Interacțiunea socială nu face distincție. O dată cu naşterea internetului, sute de milioane de oameni au început să formeze comunități online şi să interacționeze prin intermediul noilor media. Una dintre cele mai populare mijloace de interacțiune este blog‐ul. Acest articol caută să explice acest cuvânt care pare a fi pe buzele tuturor, “blog”, caracteristicile celor care îl folosesc, motivele pe care le au pentru a întreprinde această activitate, precum şi beneficiile pe care le obțin în urma acesteia. Ca multe fenomene noi, blogging‐ul este un subiect controversat. În timp ce unii cred că este “a cincea stare”, alții nu cred că este mai mult decât un jurnal public, un loc de discuții fără rost. Oriunde ar fi adevărul, nu putem ignora cresterea rapidă a bloggosferei internaționale si numărul mare de oameni care se implică în acestă activitate. Din acest motiv, lucrarea de față pledează pentru ca cercetătorii sociali să nu ofere o importanță mică (aşa cum au făcut până acum) unui fenomen în creştere care a devenit o parte a multor vieți şi care, prin simplul acces la informație, ar putea în ultimă instanță să scrie un capitol important în domeniul interacțiunii sociale.