Acest articol abordează din perspectivă sociopsihologică problema imaginarului colectiv ca model de interpretare a mediului social în raport cu Sacrul şi Puterea Politică. Elaborarea unui astfel de model este necesară pentru explorarea şi înţelegerea percepţiilor, a atitudinilor şi a tendinţelor socio-culturale şi politice care apar şi se manifestă în rândul colectivităţilor umane.
Lucrarea prezintă opiniile unor autori asupra fenomenului de dublă perspectivă, cu noţiuni de abordare emică / etică, in-group, out-group, evoluţii conceptuale şi experimente privitoare la personalitatea modală şi de bază, identitate / alteritate, specific naţional, identitate socială subiectivă. Sunt menţionate lucrări despre imaginea culturală, socială sau politică a unor popoare din perspectiva şi în percepţia altor popoare.
Articolul a fost elaborat cu ocazia dezbaterilor organizare de către Parlamentul României pe tema adoptării unei legi pentru cofinanţarea proiectelor prin fonduri europene pentru dezvoltarea comunităţilor sărace. În acest context, autorul a considerat necesar să evidenţieze necesităţile şi specificitatea intervenţiilor în cazul comunităţilor sărace.
În paginile acestui volum de Sociologia Comunicării întâlnim contribuțiile științifice, precum și concepțiile epistemologice, privind procesul de comunicare, ale unor cadre universitare și doctoranzi de la marile universități din țară, care, sub coordonarea universitarului Adrian Otovescu, reușesc să surprindă fenomenul comunicării atât din perspectiva fundamentelor teoretice, cât și a unor cercetări specifice sociologiei comunicării, favorizând nevoile de cunoaștere manifestate cotidian de oameni, grupuri, state, organizații și foruri instituționale.
Acest Raport a fost realizat la iniţiativa Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) care a simţit nevoia de a supune analizei funcţiile, poziţia instituţională şi activitatea Agenţiei Naţionale pentru Romi (ANR). Obiectivul acestui raport este de a analiza poziţia instituţională a ANR, de a identifica oportunităţile instituţionale, dar şi limitele realizării misiunii ANRA şi de a face propuneri de îmbunătăţire a posibilităţilor de funcţionare ale ANR.
Primele activităţi educaţionale demarate de Ministerul Învăţământului din România, în ianuarie 1990, au urmărit, întâi de toate, formarea resurselor educaţionale din rândul rromilor, dar şi constituirea unei viitoare generaţii de intelectuali şi specialişti rromi. Iniţiativele timpurii dedicate prezervării şi cultivării limbii rromani în sistemul şcolar şi universitar au dat rezultate nebănuite, bine cotate azi, de întâietate mondială, sub aspectul resurselor materiale şi umane. Perioada 1990-1994 a produs germenii tuturor ţintelor strategice de succes ale Ministerului Educaţiei Naţionale.
Fenomenul sărăciei a reprezentat din totdeauna o problemă socială acută, fiind prezent în diferite comunităţi umane şi perioade istorice, având forme diferite în funcţie de context. Cercetătorul ştiinţific Adina Mihăilescu şi-a concentrat activitatea de cercetare pe studierea standardului economic. Lucrarea „Coşul de consum al populaţiei României” reprezintă o analiză detaliată şi obiectivă a felului în care revenirea la economia de piaţă a atras după sine scăderea puterii de cumpărare a populaţiei ţării noastre, de la începutul anilor ’90 şi până în prezent.
Autorul oferă publicului o examinare detaliată și profundă a sinuciderii ca termen și fapt, punând în evidență condiționarea socială a judecăților morale și deschizând perspectiva analizei sociologice. Partea metodologică a lucrării o depășește pe cea teoretică, tipologia socială a sinuciderii stabilită de Durkheim cuprinzând următoarele tipuri: „egoist”, „altruist” ori „anomic”. Întreaga operă se rezumă la variația sinuciderii în măsură inversă față de gradul de integrare a grupurilor sociale din care individul face parte.
Problemele fundamentale ale spaţiului rural din România nu sunt numai problemele ruralităţii româneşti, ci un turnesol social a insecurităţii întregii societăţi româneşti, ale cărei persoane, familii, grupuri profesionale şi organizaţii sunt constrânse să-şi construiască strategii de micro-supravieţuire pe cont propriu, într-un mediu insuficient organizat, din care liniile de dezvoltare coerentă comună lipsesc.
În această cercetare au fost evidenţiate câteva dintre aspectele legate de problematica delicată şi în aceleşi timp importantă privind cunoaşterea realităţii motivaţionale, valorice şi profesionale a cadrelor didactice. Cercetarea realizată confirmă dorința de implicare, profesionalismul și dragostea față de profesia aleasă a subiecților investigați, în pofida impactului crizei economico-financiare asupra atitudinii faţă de muncă, cu care se confruntă cadrele didactice, în urma scăderii cu 25% a salariului.
