Criza economică şi financiară mondială, vinovatul de serviciu al marii majorităţi a discursurilor politice din România în ultimii ani, s-a suprapus în realitate peste o criză structurală şi de sistem care caracterizează economia şi societatea românească încă de pe timpul comunismului.
Lansarea cărţii cercetătorului de generaţie tânără Iulian Stănescu este o ocazie pentru a remarca modul în care cartea oferă o analiză de sistem, atât a felului în care s-a structurat şi funcţionează sistemul politic post-decembrist, cât şi ecourile sale în plan economic şi social.
Universitară prin vocaţie şi profesionistă a undelor radio, conf. univ. dr. Gabriela Rusu-Păsărin, prezintă lumea audiovizualului românesc, specificul comunicării radio la nivel macro şi micro, iar prin demersul pragmatic, în registru comparative, rezultatele unor studii finalizate în prestigiosul Institut Social Oltenia şi a unor proiecte și cercetări asupra unor radiouri teritoriale din România post `89.
Anul 2014 marchează 25 ani de la Revoluţia din 1989. România a parcurs un proces profund de schimbări desemnat prin termenul de tranziţie. Autorul consideră că este momentul să se facă o evaluare a ce s-a întâmplat în aceşti ani, pentru a şti ce opţiuni avem pentru viitor, evaluare care revine acestor actori sociali: specialiştii tranziţiei, populaţia şi datele oferite de instituţiile specializate.
Volumul intitulat Ocuparea și incluziunea socială, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, a luat naștere ca urmare a derulării proiectului „Dezvoltarea de programe de formare specifică pentru creșterea incluziunii sociale în scopul îmbunătățirii accesului pe piața muncii” din Programul POSDRU 2007-2013, Axa Prioritară 6, „Promovarea incluziunii sociale”. ”Ocuparea și incluziunea socială” reprezintă o culegere de articole și cercetare amănunțită a aspectului de ocupare a forței de muncă a grupurilor vulnerabile.
Autorul oferă publicului o examinare detaliată și profundă a sinuciderii ca termen și fapt, punând în evidență condiționarea socială a judecăților morale și deschizând perspectiva analizei sociologice. Partea metodologică a lucrării o depășește pe cea teoretică, tipologia socială a sinuciderii stabilită de Durkheim cuprinzând următoarele tipuri: „egoist”, „altruist” ori „anomic”. Întreaga operă se rezumă la variația sinuciderii în măsură inversă față de gradul de integrare a grupurilor sociale din care individul face parte.
În paginile acestui volum de Sociologia Comunicării întâlnim contribuțiile științifice, precum și concepțiile epistemologice, privind procesul de comunicare, ale unor cadre universitare și doctoranzi de la marile universități din țară, care, sub coordonarea universitarului Adrian Otovescu, reușesc să surprindă fenomenul comunicării atât din perspectiva fundamentelor teoretice, cât și a unor cercetări specifice sociologiei comunicării, favorizând nevoile de cunoaștere manifestate cotidian de oameni, grupuri, state, organizații și foruri instituționale.
Articolul a fost elaborat cu ocazia dezbaterilor organizare de către Parlamentul României pe tema adoptării unei legi pentru cofinanţarea proiectelor prin fonduri europene pentru dezvoltarea comunităţilor sărace. În acest context, autorul a considerat necesar să evidenţieze necesităţile şi specificitatea intervenţiilor în cazul comunităţilor sărace.
Acest Raport a fost realizat la iniţiativa Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) care a simţit nevoia de a supune analizei funcţiile, poziţia instituţională şi activitatea Agenţiei Naţionale pentru Romi (ANR). Obiectivul acestui raport este de a analiza poziţia instituţională a ANR, de a identifica oportunităţile instituţionale, dar şi limitele realizării misiunii ANRA şi de a face propuneri de îmbunătăţire a posibilităţilor de funcţionare ale ANR.
Problemele fundamentale ale spaţiului rural din România nu sunt numai problemele ruralităţii româneşti, ci un turnesol social a insecurităţii întregii societăţi româneşti, ale cărei persoane, familii, grupuri profesionale şi organizaţii sunt constrânse să-şi construiască strategii de micro-supravieţuire pe cont propriu, într-un mediu insuficient organizat, din care liniile de dezvoltare coerentă comună lipsesc.
