Proiectul “Sociologia românească după 1944” a fost lansat în 2007, la iniţiativa profesorului Cătălin Zamfir, alături de cercetători de la Iinstitutul de Cercetare a Calităţii Vieţii şi colegi de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială de la Universitatea Bucureşti.
Obiectivul Proiectului este de a contribui la cristalizarea conştiinţei de sine a sociologiei româneşti.
Sociologia românească este ea însăşi o temă legitimă de analiză a sociologiei. Ne-am propus deci să tratăm sociologia românească ca un “fapt social”.
Proiectul are 3 obiective:
1. Dezvoltarea unor studii asupra sociologiei româneşti după război.
2. Cunoaştere reciprocă mai profundă a sociologilor din România.
3. Oferirea unei surse quasi-complete bibliografice pentru cei care, în lucrările lor, vor să identifice cărţile şi studiile relevante.
Proiectul are două faze:
Faza 1: realizarea unui complex de baze de date privitoare la sociologia românească după 1944, astfel:
Baza 1 AUTORI: Sociologii activi publicistic după 1944.
Baza 2 CĂRŢI: Cărţile de sociologie sau cărţi realizate de alţi autori în proiectele sociologice, cu importante componente sociologice.
Baza 3 STUDII: Studii publicate în volume colective/de studii sau în reviste de specialitate; doar excepţional articole în reviste cu caracter social-cultural.
Baza 4 RUTA (profesională): CV-urile sociologilor activi publicistic.
Baza 5 DOCTORAT: lista temelor lucrărilor de doctorat susţinute după 1944.
Baza 6 INSTITUŢII: instituţiile cu profil sociologic.
Baza 7 SOCIOLOGIE 44: Lista cărţilor/ studiilor despre sociologia românească după 1944
În acest moment sunt în formă consultabilă primele două din cele şapte baze de date, şi estimăm definitivarea bazei 3 STUDII în următoarele 2 săptămâni. Până în septembrie 2009 apreciem că vor fi constituite şi celelalte baze de date. Considerăm că bazele au un nivel foarte ridicat de completitudine. Cu toate acestea, unele completări se vor mai putea face până pe 1 septembrie 2009.
Faza 2: Stimularea elaborării de studii asupra sociologiei româneşti după 1944, utilizând informaţiile din cele 7 baze. Aceste baze sunt realizate cu contribuţia tuturor colegilor noştri. Ele sunt, în consecinţă, proprietatea întregii comunităţi sociologice şi sunt liber disponibile tuturor celor care doresc să facă studii în cadrul proiectului nostru. Utilizarea informaţiilor este deci posibilă în urma unei solicitări adresate coordonatorului de proiect, sub condiţia citării sursei. Vom publica în Revista Inovaţia socială studiile realizate care pot să ducă la elaborarea unor volume.
Echipa proiectului
Consiliul Director: Prof. Univ. Dr. Cătălin Zamfir (coordonatorul proiectului), Conf. Dr. Iancu Filipescu, Prof. Univ. Dr. Maria Larionescu, CPI Prof. Univ. Dr. Maria Cobianu, Prof. Univ. Dr. Traian Rotariu, Prof. Univ. Dr. Floare Chipea, Prof. Univ. Dr. Elena Zamfir, Prof. Univ. Dr. Dumitru Otovescu. Prof. Univ. Dr. Septimiu Krausz, Prof. Univ. Dr. Cornel Constantinescu, Prof. Univ. Dr. Dumitru Batâr, Prof. Dr. Dabu Romulus, Prof. Dr. Ştefan Buzărnescu, Conf. Univ. Dr. Ştefan Cojocaru, Conf. Univ. Dr. Mihai Pascaru, Conf. Univ. Dr. Ştefan Ungurean, Conf. Univ. Dr. Dorel Morândău.
Coordonarea proiectului a fost realizată de Prof. Univ. Dr. Cătălin Zamfir. Direcţia a fost realizată de Simona Ilie (ICCV), Simona Vonica (ICCV), Iancu Filipescu (Universitatea Politehnica Bucureşti), În diferite faze au adus contribuţii esenţiale Maria Cobianu (Institutul de sociologie) şi Maria Larionescu (Universitatea Bucureşti). Secretariatul a fost asigurat de Cristina Humă şi Flavius Mihalache. Culegerea datelor a fost asigurată de: Aura Matei, Filip Alexandrescu, Iulian Stănescu, Alexandra Gheonea, Eugen Glăvan, Viorica Rotaru, Mariana Ţică, Rodica Ilie, Eugenia Glomnicu, Stela Andrei, Diana Romaş, Mircea Dumitrana, Mona Simu.
În centrele universitare din ţară au oferit sprijin la realizarea proiectului, colegii coordonatori locali astfel:
• Alba Iulia – Conf. Univ. Dr. Mihai Pascaru şi Lect. Univ. Dr. Călina Buţiu
• Arad – Prof. Univ. Dr. Marius Grec si prof. univ. dr. Marţian Iovan
• Braşov, Conf. Univ. Dr. Ştefan Ungurean
• Cluj-Napoca: Conf. Univ. Dr. Nicoleta Neamţu
• SNSPA: Lect. Univ. Dr. Loredana Ivan
• Constanţa: Prof. Univ. Dr. Stăiculescu Rodica
• Craiova: Prof. Univ. Dr. Dumitru Otovescu
• Iaşi, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”: Conf. Univ. Dr. Ştefan Cojocaru
• Iasi Universitatea „Petre Andrei”: Prof. Univ. Dr. Anca Tompea, conf. Năstuţă Sebastian
• Miercurea Ciuc: Prof. Univ. Dr. Zoltan Rostaş şi Lect. Univ. Peter Laszlo
• Oradea: Conf. Univ. Dr. Sergiu Bălţătescu
• Petroşani: Prof. Univ. Dr. Septimiu Krausz
• Piteşti: Prof. Univ. Dr. Cornel Constantinescu
• Sibiu: Lect. Univ. Dr. Horaţiu Rusu
• Timişoara: Lect. Univ. Dr. Melinda Dincă.
Surse de date
Au fost utilizate mai multe surse:
• Cv-urile şi listele de publicaţii oferite de colegii noştri, cărora le mulţumim pentru interesul acordat proiectului
• Revistele de sociologie publicate după 1944
• Volumele colective
• Site-urile universităţilor şi instituţiilor
• Site-uri ale bibliotecilor şi editurilor
• Site-uri precum Wikipedia, memoria.ro, articole/interviuri din presa scrisă
Paralel cu acestea au fost consultate şi câteva surse consistente de informaţie între care
COSTEA, Ştefan (coord.) – Mică Enciclopedie. Sociologi români, 2001, Expert, Bucureşti
OTOVESCU, Dumitru (coord.) – Sociologia românească în secolul al XX-lea (1901-2000), 2001, Beladi, Craiova,
LARIONESCU, Maria (coord.), Şcoala sociologică de la Bucureşti. Tradiţie şi actualitate, 1996, Metropol, Bucureşti
DATCU, Iordan – Dicţionarul etnologilor români, 1998, Saeculum, Bucureşti
COSTEA, Ştefan; LARIONESCU, Maria; UNGUREANU, Ion – Sociologia contemporană românească, 1983, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti
Notă
Fără îndoială că bazele pot conţine erori de incluziune sau excluziune. Având în vedere obiectivele acestui proiect, invităm toţi colegii sociologi sau de alte specializări să ni se alăture în corectarea lor, printr-un mesaj pe adresa secretariatICCV@yahoo.com , prin indicarea autorului sau a publicaţiilor lipsă sau nejustificat cuprins în aceste baze. De asemenea invităm autorii să verifice informaţiile referitoare la publicistica personală, să o corecteze dacă este cazul şi să o actualizeze cu lucrările aferente anului 2008 (print-un mesaj la adresa mai sus menţionată) până la data de 1 septembrie 2009.
Metodologie
Procesul de identificare a lucrărilor a pornit de la culegerea datelor din CV-urile trimise de colegii din centrele universitare din ţară şi din străinătate. Paralel a fost demarat procesul de consultare a câtorva surse de tip enciclopedic care s-au constituit într-o importantă sursă de informaţie pentru proiectul de faţă (vezi secţiunea “Surse de date”). În multe situaţii aceste surse de date nu au fost suficiente în raport cu specificul proiectului, motiv pentru care am apelat la o asiduă căutare pe internet, pe site-urile facultăţilor sau instituţiilor de specialitate, ale editurilor, conferinţelor, bibliotecilor universităţilor, dar şi publice, cele de tip enciclopedic sau documentar etc. Accesarea surselor multiple a avut crescut gradul de completitudine, dar a şi generat inconsistenţe (ani diferiţi de naştere/ apariţiei a lucrării, colectiv diferit de autori, etc.). Ca principiu am optat pentru informaţiile sursei cele mai complete (în cazul în care nu exista o a treia sursă pentru confruntare). În cazul anilor de apariţie diferiţi, în lipsa altor criterii de alegere, am optat pentru anul cel mai mare, având în vedere distanţa temporală între momentul livrării unui material spre publicare şi apariţia lui efectivă.
Deşi obiectivul principal al studiului este publicistica sociologică şi nu autorii acesteia, procesul identificării publicaţiilor a fost însoţit de un balans inevitabil între observarea profilului autorului şi cel al lucrărilor. Perioadele în care sociologia a fost recunoscută ca ştiinţă au alternat cu cele în care nu a fost, motiv pentru care şi promotorii acesteia s-au format sau au activat în cadrul unor specializări conexe sociologiei. Inevitabil aceste specializări au fost prezente în activitatea publicistică a autorilor, motiv pentru care la un moment dat s-a pus problema selecţiei lor. Sociologul şi sociologia au fost acceptate în sens larg, incluzând antropologia, asistenţa socială, psihosociologia, dar şi domenii precum demografia, etnografia, statistica, filosofia prin lucrările de graniţă sau cu amprentă sociologică.
Baza 1 AUTORI: structură şi probleme
Baza de date poate fi accesată aici.
Baza conţine aproape 650 de nume. Informaţiile acoperite în această bază sunt:
– nume şi prenume autor
– domeniul în care a dobândit titlul de doctor
– domeniul (două domenii) de specializare prin prisma facultăţii absolvite
– instituţia la care activează în prezent; în cazul în care autorul este decedat coloana conţine indicativul **.
– localitatea în care activează sau a activat în ultima parte a vieţii.
– domeniu clasificare: sociolog (soc) sau specialist în domenii conexe sociologiei, cu specificarea prescurtată a domeniului (etng/etnografie, etnologie; econ/economie; drpt/drept; jurn/jurnalism; psih/psihologie; pedg/pedagogie; isto/istorie; polt/politologie; comc/comunicare; etc).
– data şi locul naşterii; anul decesului
– anul, localitatea şi facultatea/facultăţile absolvită(e); titlul tezei de licenţă
– anul, localitatea şi instituţia care a acordat titlul de doctor; titlul tezei de doctorat
– anul, localitatea şi instituţia la care a urmat cursuri de master
Informaţiile incerte sunt urmare de semnul întrebării. Universităţile apar în formă prescurtată (conform listei ataşate acestei prezentări). Titlul tezei de licenţă şi a dizertaţiei de master sunt în mare măsură incomplete, fiind o informaţie uitată de mulţi dintre autori. Titlul tezei de doctorat a fost de regulă reţinut, dar şi posibil de completat (pe secvenţe temporale) din surse precum RCS, nr /2000 pentru Universitatea Bucureşti şi lista absolvenţilor programului doctoral de la UBB, Cluj (accesabilă pe site-ul UBB).
Mai dificilă a fost clasificarea autorilor pe domenii de specializare. Apartenenţa la grupa sociologilor a fost dată de specializarea în sociologie, asistenţă socială, psihosociologie prin facultatea absolvită şi doctorat, activitatea într-o instituţie de învăţământ sau cercetare de profil şi evident publicistica. Criteriul nu a funcţionat însă peste tot. El funcţionează pentru generaţiile formate după 1989 şi din ce în ce mai puţin cu cât ne apropiem de geneza sociologiei româneşti. Mergând înapoi pe firul cronologic găsim absolvenţi de filosofie specializarea sociologie, iar mai înainte etnografi, statisticieni, economişti, demografi sau alte specializări cu activitate şi lucrări cu profil sociologic. O parte dintre aceştia au pus bazele domeniului (D. Gusti, F. Rainer, V. Mănuilă). O altă parte a participat prin prisma pregătirii non-sociologice la activităţi sau proiecte sociologice, ceea ce i-a adus aproape de domeniu în activitatea profesională ulterioară sau au rămas în publicistica sociologică prin lucrări elaborate cu acele ocazii (I. Clopoţel, M. Manoilescu). O a treia grupă ar fi a autorilor cu multiple specializări, aflaţi spre sfârşitul vieţii publicistice în perioada imediat următoare lui 1944 sau republicaţi postum în perioada de interes a proiectului (A. Golopenţia, P. Andrei).
În cazul autorilor contemporani care au încheiat pregătirea profesională înainte de 1989 există o categorie de autori pe care îi recomandă activitatea profesională mai mult decât publicistica. Este cazul unor profesori universitari din Arad, Alba Iulia, Braşov, Iaşi sau facultăţi particulare (mai ales) din Bucureşti a căror activitate publicistică este dominant de alte specializare (de regulă filosofie), dar care fie au înfiinţat sau conduc catedre de sociologie/ asistenţă socială fie sunt titulari de cursuri de sociologie/ asistenţă socială/ antropologie. Există şi reversul acestei situaţii: autori care în baza unei specializări sociologice (în accepţiunea proiectului nostru) sunt titulari de curs sau publică în domeniul politologiei, comunicării, marketingului etc.
Acolo unde informaţiile disponibile despre autori au permis identificarea acestuia la domeniul sociologiei prin preocupări constante sau prin formaţia profesională (şi nu prin lucrări sau acţiuni ocazionale) a dus la asimilarea sa la grupa sociologilor.
BAZA 2 CĂRŢI: structură şi probleme
Baza conţine în jur de 3500 înregistrări. Informaţiile acoperite în această bază sunt:
– profil publicaţie – soc/dcs, după cum autorul este sociolog sau de altă formaţie profesională. De această dată publicaţiile care nu aparţin sociologilor nu mai sunt separate pe domenii, ci apar cu indicativul dcs (domenii conexe sociologiei).
– autorul/ autorii publicaţiei: specificaţia “&all” un volum în coautorat, fără a putea preciza alte nume în afara celor menţionate
– coordonatorul/ editorul volumului; în situaţiile în care volum apare ca ediţie îngrijită sau este traducere persoana care s-a ocupat editarea volumului sau a făcut traducerea este menţionată în această coloană
– tip volum conţine specificaţii legate de volum, astfel:
ediţie îngrijită – un volum reeditat de către persoana indicată în coloana coordonator/editor, care a făcut selecţia textelor şi/sau introducerea, s-a ocupat de republicarea lucrării sau de editarea postumă
pm – indică un volum apărut postum, de regulă sub îngrijirea cuiva, caz în care este apare şi menţiunea ”ediţie îngrijită”
volum de studii – volum apărut ca o colecţie de studii/ capitole identificabile pe autori. În acest caz sunt menţionaţi toţi autorii (are au putut fi identificaţi), dar nu şi contribuţia lor efectivă la volum. Acestea sunt cuprinse în BAZA 3 STUDII. În baza de cărţi volum apare o singură dată.
x volume – lucrarea sub titlul indicat s-a publicat în x volume sub acelaşi titlu
curs, note de curs, manual, caiet practică, îndrumar, etc. – indică lucrări care servesc ca bază pentru activitatea didactică.
română/engleză; franceză – indică limba în care a apărut volumul, respectiv ediţiile bilingve dacă au apărut în acelaşi an şi la aceeaşi editură. Dacă nu apare nici o specificare apariţia lucrarea a apărut în limba română.
republicare/ reeditare sau revizuire a volumului. Este o menţiune care apare la a doua apariţie urmată de precizarea anul apariţiei anterioare şi al primei apariţii
alte informaţii referitoare la volum: că este ghid, selecţie de texte, traducere sau dicţionar.
– titlul volumului, cu precizarea numărului de pagini. Dacă a apărut bilingv sunt specificate ambele titluri, cu număr de pagini şi editură dacă acestea au putut fi identificate
– editura la care a apărut
– localitatea în care a apărut
– biblioteca la care este disponibil volumul, acolo unde această informaţie a putut fi identificată
Odată identificat profilul autorului am procedat la înregistrarea lucrărilor sale. În cazul sociologilor regula a fost includerea tuturor lucrărilor (cu ISBN) şi asignarea lor categoriei sociologie (soc), ca lucrare cu amprentă sociologică şi nu ca lucrare de sociologie. Am mers pe premisa că un sociolog va aborda tema lucrării prin prisma sociologiei şi aceasta va diferi de o lucrare pe aceeaşi temă scrisă spre exemplu de un economist (piaţa muncii). În cazul specialiştilor în domenii conexe sociologiei au fost incluse numai lucrările cu amprentă sociologică (nu istoria militară, ci aspecte sociologie ale vieţii militare; nu problematica drogurilor, ci asistenţa acordată persoanelor dependente de drog sau asistenţa socială a persoanelor cu handicap).
Şi de data aceasta au fost făcute câteva excepţii. Pe de-o parte este cazul autorilor care pe lângă activitatea publicistică de specialitate au scris şi proză, poezie sau cărticele pentru copii. Acestea din urmă nu au fost incluse. În schimb volumele de tipul statistica sau utilizarea bazelor de date în ştiinţele sociale (care nu se referă strict la utilizarea unui soft) au rămas, considerând că sunt o lucrare de metodologie. O altă categorie a excepţiilor o constituie autorii care sunt mai degrabă consacraţi în alte domenii decât sociologia şi a căror publicistică se referă prioritar la acele domenii. În acest din urmă caz am inclus numai lucrările din domeniul sau vecinătatea sociologiei (“Broderia populară românească” nu a fost inclusă deşi autorul ei, N. Dunăre, este asimilat specialiştilor sociologi).
După biblioteca la care este disponibilă, cea mai frecventă informaţie lipsă a fost numărul de pagini al volumului. Pentru completarea lor am apelat la lista lucrărilor din biblioteci, site-ul bibliophil sau site-urile editurilor la care a apărut cartea. Dincolo de rigoarea citării bibliografice numărul de pagini spune ceva despre volumul de muncă implicat şi a ajuta în câteva situaţii în decizia includerii lucrării în rândul cărţilor sau al studiilor.
O broşură definită ca atare de autor a fost inclusă la studii, indiferent de numărul paginilor. Rapoartele publicate sub egida organizaţiilor internaţionale au ridicat problema includerii lor sau nu şi unde. În cele din urmă au rămas la cărţi. Numărul de pagini a fost un considerent (au de regulă în jurul a 100 pagini), alături de conţinutul adesea riguros metodologic şi al analizelor de profunzime pe care le cuprind. Asignarea unui număr ISBN atrage după sine includerea în categoria cărţilor deşi este discutabil dacă un curs de 47 pagini, apărut la o editură recunoscută este mai reprezentativ pentru publicistica sociologică românească decât un raport de cercetare realizat sub egida unei fundaţii sau organizaţii internaţionale. Ambele au fost cuprinse în bază şi rămâne la latitudinea autorului dacă în analize ulteriore acestea vor fi sau nu considerate.
La un moment dat am optat pentru eliminarea publicaţiilor pentru care nu putem identifica editura şi localitatea în care au apărut. Ulterior am revenit asupra deciziei şi am păstrat şi aceste lucrări, in speranţa în scurt timp aceste informaţii vor putea fi identificate.
Cele mai frecvente probleme au apărut însă în legătură cu autorii şi coordonatorii lucrărilor, din cauza citărilor neunitare sau incomplete. În cazul autorilor colectivi în CV-uri apare adesea numele autorului CV-ului ca prim autor urmat de ceilalţi autori sau chiar de coordonator. Prin urmare ordinea apariţiei autorilor sau coordonatorilor NU este dată volum contribuţiei la lucrare. Am căutat doar să nu pierdem niciunul dintre autori. De asemenea, indicarea coordonatorului între alţi autori şi nu întotdeauna primul sau separat a indus confuzie: în lipsa unei surse alternative sau a unui alt CV nu ştiam cine sunt coordonatorii, dacă este unul singur sau mai mulţi. Au fost şi situaţii în care autorul unui capitol de carte a trecut titlul volumului şi nu contribuţia personală şi astfel un volum de studii s-a confundat cu unul de autor (numele său apărând alături de cel al coordonatorului). Sunt de asemenea site-uri bibliografice în care un volum (cu autor colectiv sau de studii) este descris numai prin titlul si coordonator fără a preciza faptul că rolul de coordonare şi alţi autori. Toate aceste inadvertenţe au fost verificate prin surse alternative şi credem că am reuşit să ajungem la o formă corectă.
BAZA 3 STUDII: structură şi probleme
Baza conţine peste 12000 înregistrări. Informaţiile acoperite în această bază sunt:
– profil publicaţie – soc/alt, după cum autorul este sociolog sau de altă formaţie profesională. De această dată publicaţiile care nu aparţin sociologilor nu mai sunt separate pe domenii, ci apar cu indicativul dcs (domenii conexe sociologiei).
– nume autor/ autori; în foarte puţinele cazuri în care există un autor principal sau coordonator acesta este indicat, imediat după nume prin indicativul (c).
– anul apariţiei lucrării
– tip studiu cu informaţii despre lucrarea (republicare; limba de apariţie; broşură, restituire, termeni de dicţionar)
Republicările sunt de regulă situaţii în care studiul a apărut şi ca studiu în revistă şi capitol într-un volum de studii.
Restituirile se referă la situaţiile în care un autor s-a ocupat de apariţia sau republicarea unui studiu al unui alt autor (de regulă postum). În acest caz coloana tip volum va avea menţiunea restituiri, iar cea de autor va conţine nume autorului studiului urmat în paranteză de numele celui care s-a ocupat de apariţie /republicare.
Termeni de dicţionar este specificaţia care apare în dreptul tuturor termenilor pe care un autor i-a scris într-un volum de tip dicţionar. Aceştia sunt enumeraţi la rubrica titlul articol.
– titlul studiului/capitolului de carte cu precizarea paginilor la care acesta se găseşte (pg. 112-124). În cazurile în care nu am avut cuprinsul sau autorul nu a precizat explicit, nu puţine de altfel, apare numai numărul de pagini al studiului (7 p.) sau nu apare nimic.
– numele revistei în care a apărut
– numele volumului în care a apărut cu precizarea coordonatorului/-ilor
– editura la care a apărut revista/ volumul
– localitatea înc are a părut revista/ volumul
– biblioteca la care poate fi consultat/ adresa de site.
În mare parte dificultăţile au fost aceleaşi ca în cazul cărţilor numai că mai puţin frecvente (fiind mai puţin autori la un studiu). În unele situaţii coordonatorii unui volum au fost identificaţi prin citarea de către autorii de capitole (mai multe citări incomplete au compus in cele din urmă coordonatorul şi titlul lucrării). Din păcate, în lipsa posibilităţii de a consulta volumul este probabil că nu a putut fi identificată contribuţia tuturor autorilor (dacă acestea sunt omise din CV-uri sau CV-urile nu au fost accesibile).
Nu au fost incluse articolele din mass-media (cu câteva excepţii pentru situaţia din dinainte din 1989), articolele sub 2 pagini, recenziile şi introducerile, prefeţele sau postfeţele la volume (cele cu titlu generic, şi cu număr mic de pagini). Argumentul excluderii lor este acela că sunt de regulă scrise de coordonatorul volumului/cel care s-a ocupat de îngrijirea ediţiei/ cel care a făcut traducerea. Aceşti autori sunt precizaţi în baza de cărţi (uneori cu contribuţia personală la apariţia volumului, iar o analiză/ clasificare a temelor abordate în studii oricum nu va permite identificarea temei introducerii, prefeţei sau postfeţei.
Între cele 3 baze există o corespondenţă în sensul că autori din prima bază se regăsesc cel puţin odată în baza de cărţi sau în cea de studii. Corespondenţa inversă nu este valabilă deoarece căutările publicaţiilor pe site-uri ale editurilor sau bibliografice au identificat lucrări cu “rezonanţă sociologică” pe care le-am inclus, fără să putem găsi nici o indicaţie despre autori, alta decât numele. Acestea lucrări au fost clasificate la dcs, chiar dacă titlul indica apartenenţa la sociologie/ asistenţă socială/ antropologie. (Antropologia socială şi culturală; Asistenţa socială în România; Curs de psihologie şi sociologie industrială).
Proiectul nostru „Publicistica sociologica romaneasca de la 1944 pana in prezent” se afla in stadiul de finalizare. Pentru a obtine o forma cat mai corecta, ne bazam pe sprijnul dumneavoastra in completarea datelor care lipsesc. In acest sens va rugam sa ne transmiteti datele corecte pentru a fi modificate in baza.
Va multumim pentru intelegere si colaborare,
Contact: